Cu mașina spre Croația

Mie îmi place să merg în vacanță cu mașina personală, deoarece mi-e teamă de avion. Da, am fobie de avion și acest lucru mă limitează în călătoriile mele. Mașina personală este exact tipul de transport de care am nevoie. Beneficiez de tot confortul, pot decide unde și când să mă opresc și mă bucur de toate peisajele superbe de pe drum. 

Să ajungi în Croația cu mașina personală nu este deloc complicat. Traseul vacanței a suferit numeroase transformări până la forma finală. După ce am definitivat traseul și am făcut planificarea pe zile, a urmat rezervarea pe booking a unui sejur de șapte nopți la Opatija, cazare despre care voi povesti în alt articol. Traseul a fost următorul: 
1. Roman – Brașov = 222km, 4h, (15 l), Cazare 1 noapte Hotel Lux Divina 3* = 47 euro cu MD

2. Brașov –Székesfehérvár, Ungaria= 756 km, 8h (53 l), Cazare 1 noapte Budai Vendégház Panzió = 12.375 Ft (40 euro = 184lei) cu MD

3. Székesfehérvár – Opatija Croația =  457 km, 4h 30 min (23 l), Cazare 7 nopți  Apartments Vila Sokol 4* = 472,50 euro, fără MD și parcare

4. Opatija Croația – Zagreb = 175 km, 2h (13 l), Cazare 2 nopți = 117€, Apartments Radićeva 4*, fără MD și parcare

5. Zagreb Cluj = 757 km, 9h (53l) Cazare 1 noapte la un motel, 125 lei

6. Cluj – Roman = 349 km, 5h 30 min,(25l)

Calculul distanțelor și al timpilor l-am făcut cu ajutorul site-ului https://distante-rutiere.com, dar am constatat că timpii de parcurs diferă mult de realitate și că mai precis este traseul realizat cu https://www.viamichelin.com/.

 

Am ales traseul prin Ungaria, deoarece locuim în estul țării și părea varianta cea mai bună. Sejurul nostru în Croația depășea 10 zile, așa că în Ungaria am fost nevoiți să achiziționăm vigneta pentru o lună, neexistând variante intermediare, la prețul de 15,4 € (4780 HUF). Pentru cei care tranzitează Ungaria într-o perioadă mai scurtă de 10 zile, se poate achiziționa vigneta corespunzătoare la prețul de 9,6 € (2975 HUF).

Am intrat în Ungaria prin vama Nadlac 2 (pe A1) și am ratat ieșirea de pe autostradă pentru cumpărarea vignetei, deoarece nu este foarte bine semnalizat ghișeul, dar la prima benzinărie de pe autostradă am rezolvat problema și am scăpat de stress.

Drumurile noastre toate…

    Să traversezi Romînia de la est la vest poate fi o adevărată provocare, deoarece drumurile sunt proaste, înguste, aglomerate și se circulă extrem de imprudent. Am plecat într-o vineri după-amiază până la Brașov de unde, a doua zi dimineață, ne-am  îndreptat spre destinația de vacanță, pe traseul Brașov – Sibiu – Deva – Lugoj – Arad – Nădlac – Székesfehérvár (Ungaria). 

Între Deva și Lugoj se lucrează la autostradă iar șoseaua pe care se circulă este supraaglomerată, mergând pe un drum sinuos autoturisme, TIR-uri, utilaje agricole și căruțe. 

După 490 de km și 6 ore de drum ajungem în vamă. În vamă timpul de așteptare a fost destul de scurt, aproximativ 20 de minute și după încă 283 de km, pauză de masă și 4 ore ajungem la prima cazare în Székesfehérvár, Ungaria.

Se întrevede la orizont vacanța!

    Atât în Croația cât și în Ungaria, se poate intra doar cu buletinul. La graniță ar trebui să ai la îndemână buletinul, asigurarea mașinii, talonul și permisul de conducere.

    Croații au autostrăzi de la un capăt la altul al țării și de la est la vest! Acestea sunt foarte bine întreținute, destul de libere, foarte spectaculoase și cu multe tuneluri ce au și 6-7 km.

Circulaţia pe principalele autostrăzi din Croaţia se face cu taxă, singura excepţie fiind autostrada inel a Zagrebului. Se folosesc două sisteme de colectare a taxei: sistemul deschis şi sistemul închis.

Sistemul deschis este folosit pe unele poduri, tunele şi secţiuni ale sistemului de autostrăzi croat. În acest sistem există o singură staţie de taxare la care şoferii platesc imediat ce ajung la ea.

 În sistemul închis, şoferii trebuie să treacă prin două staţii, staţia de intrare şi staţia de taxare. La staţia de intrare, şoferului i se eliberează un tichet care este prezentat la staţia de taxare aflată la ieşirea de pe secţiunea de autostradă. Aici se efectuează plata. 

Cum se procedează? La intrarea pe autostradă, când apare semnul ”Cestarina” urmează o barieră de unde trebuie să iei un ticket, iar la ieșirea de pe autostradă, dai ticketul respectiv persoanei de la ghișeu și ea îți spune cât ai de plată.

Plata taxelor de autostradă se poate face în kuna sau folosind cardul, iar la ieșirile de pe autostrăzi, din zonele aflate în apropierea granițelor țării, se acceptă și plata în Euro.

La fiecare ieșire de pe autostradă era afișat un panou cu toate taxele de drum, în funcție de locul de unde s-a intrat.

În Croația autostrăzile se plătesc în funcție de numărul de kilometri pe care îi parcurgi și da, nu sunt tocmai ieftine. De exemplu, pentru parcurgerea celor peste 150 de kilometri dintre Zagreb și Rijeka - A6(E65) trebuie achitați aproximativ 10,48 euro. Pe această porțiune există 17 tuneluri.

În Opatija am circulat cu mijloacele de transport în comun sau cu autocarul agenției cu care am făcut excursiile, mașina fiind parcată la o parcare publică cu următorul tarif: 5 kuna/oră, între 7:00 – 21:00 și 2 kuna/oră, între 21:00 – 7:00. Noi am achiziționat un card de acces în parcare pentru o săptămână, tariful fiind de 350  Kuna/săptămână, putând ieși și intra de ori câte ori doreai.    

La întoarcere, ne-am oprit două zile în Zagreb, unde am parcat mașina la o parcare publică și am plătit 120 kuna/2 zile.

În total am parcurs 2741 km, am alimentat cu 170 l de benzină la diferite prețuri.

Prețuri carburanți în Europa:

-     România    0,938 euro ( 4,276 lei)

-     Ungaria     1,006           euro  (4,587 lei)

-     Croaţia       1,143 euro  (5,208 lei)

    ----------------------------------------------

     Media = 4,69 lei/l

Cost transport

170 l x 4,69 lei = 797 lei pe transport (aprox. 177 euro) la care se adaugă 22.54 € vigneta pentru Ungaria și 33,76 euro taxe de autostradă Croația. Total = 233,3 euro. Calculul este aproximativ.

          Autostrăzile din Croația  și cele din România 😕

Croația are 1.200 de kilometri de autostradă. Cu o populație de doar 4,4 milioane de locuitori, Croația a reușit să construiască o vastă rețea de drumuri, 1.200 de kilometri fiind numai autostrăzile. 

Cea mai importanta dintre acestea este A1, care leagă capitala Zagreb (aproximativ 800.000 de locuitori) de Split, și A3, care leaga Croatia de Slovenia.

Croația are de trei ori mai multe autostrăzi decât România, deși are o suprafață mult mai mică de 56.594 km pătrați comparativ cu țara noastră care are 238.391 km pătrați.

Autostrăzile sunt numerotate de la A1 până la A12. Cea mai lungă autostradă croată este A1 (Autocesta A1) cu 465 de km, se întinde de la Nord la Sud și face legătura între capitala Zagreb și Split, al doilea mare oraș croat.

Autostrada are două benzi de circulație și o bandă de urgență în fiecare direcție. 

Autocesta A1 traversează munții și trece prin cele mai lungi două tuneluri din Croația, în total sunt 361 de poduri, viaducte, tuneluri. 

În prezent, există 33 de ieșiri și 26 de zone de odihnă, iar la fiecare ieșire există o stație de taxare. Construcția ei a început în anul 2000, după declararea independenței Croației și încheierea Războiului Croat de Independență. Costurile au fost de circa 3 miliarde de euro.

Autocesta A1 este o parte din două mari rute europene: E65 Praga-Bratislava-Zagreb-Rijeka-Split-Dubrovnik și E71 Budapesta-Zagreb-Karlovac-Biha-Knin-Split. Autostrada este de o importanță majoră pentru Croația în ceea ce privește dezvoltarea economiei, în special în domeniul turismului.

Condiţii privind traficul auto în Croația

• Folosirea fazei scurte este obligatorie şi pe timp de zi.

• Gradul de alcoolemie admis la volan este zero. Conducerea sub influenţa alcoolului atrage plata unei amenzi şi retragerea permisului de conducere.

• Informaţii utile:

- Trafic auto: 00385-062777777

- Poliţia: 92

- Pompieri: 93

- Ambulanţa: 94

• Limitele de viteză:

- 50 km/h în localităţi;

- 80 km/h în afara localităţilor;

- 130 km/h pe autostrăzi;

• Folosirea centurii de siguranţă este obligatorie.

• Pe teritoriul Croaţiei este interzisă utilizarea atât a detectoarelor de radar, cât şi a aparatelor antiradar. În caz contrar, conducătorul auto este sancţionat cu o amendă de 2000 kune (aproximativ 300 euro), iar aparatul este confiscat.

• De asemenea, conducătorul auto este obligat să demonteze aparatul menţionat şi să îl predea autorităţilor croate sau să accepte demontarea acestuia de către organele de poliţie croate, cu suportarea personală a cheltuielilor aferente operaţiunii de demontare.

 Romania nu are nici jumatate din autostrazile Croatiei, desi a intrat cu 6 ani mai devreme in UE. Croatia are de trei ori mai multe autostrazi decat Romania, desi are o suprafata mult mai mica de 56.594 km patrati comparativ cu 238.391 km patrati tara noastra.

România se află la coada unui clasament privind starea drumurilor realizat de Forumul Economic Mondial, care a evaluat 138 de ţări. Asta în condiţiile în care 38% din reţeaua de drumuri, adică 33.000 de kilometri, este formată din drumuri pietruite şi de pământ. 

România are cele mai proaste drumuri din rândul statelor comunitare şi se află pe ultimele locuri şi în lume. Ocupă poziţia 128 din 138 de ţări analizate, sub state din Africa, precum Zimbabwe, Ciad sau Sierra Leone.

La 31 decembrie 2015, drumurile publice din România totalizau 86.080 km, din care 17.606 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.316 km (41,0%) drumuri judeţene şi 33.158 km (38,5%), drumuri comunale, se spune în comunicarea INS. Din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.193 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrăzi, 1,6% (281 km) drumuri cu 3 benzi de circulaţie, 10,3% (1807 km) drumuri cu 4 benzi de circulaţie şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi de circulaţie. Drumurile judeţene, erau, în proporţie de 39,9%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale, erau în proporţie de 44,4% drumuri pietruite. (cotidianul.ro)

România are doar 4 autostrăzi (A1 - A4), iar singura finalizată este A2 (Bucuresti– Fetești – Cernavodă – Constanța) cu o lungime de 206 km.

Cea mai lungă autostradă din România va fi A3 (București – Ploiești – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Borș) și va avea 584 de km, în prezent sunt gata doar 107 km.

A doua autostradă din România ca lungime va fi A1, care ar trebui să facă legătura între București și Nădlac, însă din cei 576 km sunt gata doar 213 km, București – Pitești (96 km), Pitești (13.6 km), Sibiu (17.5 km), Orăștie – Deva (32.5 km) și Timișoara - Arad (54 km).

 Cea de-a patra autostrada va fi A4 (Ovidiu – Agigea – Mangalia – Vama Veche - Bulgaria) și va avea 60 de km, în prezent sunt gata 22 de km.

Traversarea României este o adevărată încercare pentru oricine vrea să călătorească cu mașina. 

Când pleci în vacanță abia aștepți să ieși din țară, iar când te întorci nu poți să nu faci comparații cu țările pe care le-ai traversat și să te întrebi cum alții au reușit iar noi rămânem tot în coada Europei. De ce nu avem și noi autostrăzi ca-n Croația?

Pentru că pentru ei, croații, autostrăzile au devenit o prioritate națională, în momentul în care au decis să-și transforme țara, mai ales fîșia de pămînt de la malul Mării Adriatice, într-una exclusiv turistică, ceea ce la noi nu știu dacă se va întâmpla vreodată.😠