Toplița - atracții turistice

În ultimul week-end de iană de anul acesta am făcut o ieșire la ski împreună cu niște prieteni, la Tolpița. Eu nu schiez, așa că am încercat să vizitez câte ceva prin zonă. 

Oraşul Topliţa este situat în partea nordică a Depresiunii Giurgeu, la confluenţa Mureşului cu pârâul Valea Topliţei. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1567. De-a lungul anilor, orașul a trecut prin mai multe schimbări de nume: Taplócza, Toplicza, Gyergyó-Toplicza, din 3 februarie 1861 Oláh-Toplicza, apoi în 1 ianuarie 1907 Maroshévíz, până în 1918, când a primit numele Toplița Română. În ambele limbi, maghiară și română, numele înseamnă "izvor de apă caldă".

Aşezarea datează încă din antichitate, coordonatele lui Ptolemeu indicând prezenţa, în acest areal, a cetăţii Sangidava. Conform site-ului oficial al municipiului, populaţia era formată din obşti săteşti agropastorale, care foloseau în comun pământul, păşunile, fâneţele, pădurile şi munţii ce-i înconjurau. După cucerirea romană, populaţia de aici a stabilit legături cu coloniştii romani prin intermediul păstorilor de la stânele montane, iar mai târziu, cu locuitorii de pe versantul estic al lanţului montan din jurul Topliţei.
În secolele următoare, aşezarea a fost ocupată de goţi şi de carpi, apoi de slavi. De altfel, şi toponimul localităţii este de origine slavă, ''topliţa'' desemnând locul de unde izvorăşte un şuvoi de apă caldă. În secolul al XIII-lea, s-au stabilit aici mai multe familii de secui. Pe toată perioada evului mediu, însă, românii au reprezentat cea mai veche populaţie majoritară. Topliţa aparţinea atunci de scaunul secuiesc Ciuc (Gheorgheni) şi era numită şi Topliţa Giurgeului. Ulterior, a aparţinut de comitatul Turda şi s-a extins în amonte pe Valea Topliţei, de o parte şi de cealaltă a râului Mureş. 

Conform site-ului municipiului, cea mai veche mărturie documentară cartografică despre Topliţa datează din 1382. Este vorba de o hartă, pe care ''Toplicza'' este menţionată la confluenţa dintre munte, luncă şi pantele însorite, la distanţă faţă de zona mlăştinoasă de lângă râul Mureş. În secolul al XV-lea, aşezarea se afla la confluenţa pârâului Topliţa cu Mureşul, chiar înainte de intrarea acestuia în defileu.

Românii din zona Topliţei au participat la răscoalele din 1415, 1506, 1511 şi 1514, dar, după reprimarea războiului ţărănesc condus de Gheorghe Doja, ţăranii au devenit iobagi. În pofida contradicţiilor sociale create, Topliţa a cunoscut o dezvoltare economică semnificativă, datorată îndeosebi legăturilor cu Moldova. Documentele vremii atestă existenţa aşa-numitului ''drum al oilor'', care trecea prin Târgu Mureş, Reghin, Deda, Topliţa, Borsec şi Tulgheş, apoi spre iarmaroacele din Moldova. De-a lungul acestui traseu existau târguri unde se făcea negoţ cu diferite produse, cum ar fi brânza, lâna, slănina sau vitele. Pe de altă parte, prin Topliţa trecea şi drumul comercial spre Bistriţa, unde se făcea negoţ cu animale.( Sursa: Agerpres)

A  fost declarată „oraş” în anul 1956, iar din 2002 a trecut la rangul de „municipiu”. 

Înconjurat de masive muntoase Munții Gurghiului, Munții Giurgeului și Munții Călimani și de păduri de conifere, municipiul Toplița atrage prin aerul curat, cu o concentrație mare de ozon și prin liniștea locurilor.

Toplița este un municipiu din județul Harghita, România. La ultimul recensământ din 2011, orașul avea 13.285 de locuitori.

Județul Harghita are în total 20 de unicități iar astăzi vă povestesc câteva lucruri  despre orașul Topliţa unde există un fenomen natural deosebit, o cascadă cu apă termală. 

Unică în țara noastră și a doua ca formațiune de acest fel din Europa. 

Această cascadă este unică în România și este printre puținele de acest fel din lume. Un fenomen similar se mai întâlnește în Saturnia, Italia ale cărei ape sunt folosite în scopuri terapeutice și de relaxare. Apa termală din cascada Toplița provine din izvoarele situate mai sus în stațiunea Bradul, aflată la mică distanță de oraș.

La cascada situată pe strada Zapode se ajunge foarte ușor. Din centrul orașului se pornește pe strada Nicolae Bălcescu, se trece peste Mureș și calea ferată, urmându-se apoi spre stânga indicatorul spre stațiunea Bradul. După 150 m, o stradă urcă, iar alta o ia în jos, pe lângă calea ferată. Cea care coboară te va duce în 350m direct la cascadă.

Cascada cu apă termală de la Toplița s-a format pe terasa râului Mureș, din depuneri de calcar și travertin. Cascada este o arie protejată cu o suprafață de 0,50 ha și reprezintă o cădere de apă termală care are două caracteristici unice. Prima este dată de faptul că această cascada nu îngheață decât parțial pe timpul de iernii, ea păstrându-și o temperatură constantă de aproximativ 26 -28 de grade Celsius. Din cauza temperaturilor foarte scăzute din zonă, se formează stalactite de țurțuri de gheață, oferind astfel o imagine glaciară de basm.

A doua caracteristică este aceea că își schimbă permanent culoarea de la alb la brun, deoarece apele cascadei curg pe depunerile de rocă numite travertin, create prin bicarbonatarea calciului.

Căderea de apă termală provine din izvorul Bradul și este bogată în carbonat de calciu, iar temperatura apei este de circa 27 de grade la sursă, dar se mai răceşte în timpul căderii. 

Cascada îşi schimbă mereu forma din cauza eroziunii rocii, a depunerilor de traventin precipitate și a prăbușirilor.

Declarată momument al naturii, cascada se află într-o arie protejată de interes național, parte dintr-o rezervație naturală de tip geologic și peisagistic. 

Cascada face parte din monumentel naturale unice ale țării noastre, dar, nu știu din ce motiv, pe mine nu m-a impresionat în mod deosebit. Poate pentru că am avut mai multe așteptări, poate pentru că a fost o zi mohorâtă, nu știu de ce! Voi reveni în Toplița și la casadă într-o zi însorită și poate impresiile vor fi altele.

Pe lângă această fabuloasă cascadă, orașul Toplița a fost înzestrat de natură și cu două izvoare termale: unul, ale cărui ape cu temperaturi ce ajung pînă la 27,5 grade celsius sunt captate într-un bazin și un al doilea izvor, cu același tip de ape care sunt captate într-un ștrand. Cele două ștranduri cu apă termală, Banffy și Urmanczy, sunt amenajate modern și sunt dotate cu plajă de nisip și cu plajă de iarbă. Centrul SPA Banffy este compus din două bazine de înot: unul acoperit în care temperatura apei este de 28 grade și unul descoperit care este folosit pe timp de vară. Centrul dispune de  sauna, jacuzz și sală de fitness.

La o altitudine de 650 m, în imediata apropiere a orașului este situat izvorul “Bradul”, cu un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului “Bradul”, cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec.

Povestea celor două ștranduri o puteți citi aici.

Odată ajunși în acest frumos oraș de munte, mai puteți vizita și alte obiective turistice:

Staţiunea Banffy

De la sfârşitul secolului XIX a fost principala atracţie turistică a oraşului. Mica staţiune situată pe partea stângă a râului Mureş, a fost cândva domeniul familiei Bánffy. După revoluţie staţiunea a pierdut din faima de odinioră. Reabilitarea staţiunii a ȋnceput deja, ştrandul vechi cu apă asemănatoare ștrandului Urmanczy, a fost recent renovat. Bazinul are 30 metri lungime. Lângă ștrandul vechi a fost construit un mic centru de wellnes, Băile Banffy Toplița. A fost dotat cu mai multe saune și o sală de sport. Bazinele funcționeză cu apă potabilă încălzită.

Castelul Baronului Urmanczy – un conac al urmașilor familiei nobiliare Urmanczy, construit la 1906, transformat în muzeu etnografic;
 

Acest castel aparține familiei Urmanczy și a fost construit între anii 1903-1906 de către arhitectul de origine tiroleză Virgilio Giacomuzzi pentru Jeromos Urmanczy  Proprietatea imensă a fost simbol al bunăstării pentru această familie și demonstra celor din Transilvania că baronii trăiesc pe picior mare.

Centrul de Informare şi Promovare Turistică Topliţa

Se află lângă Casa de Cultură a municipiului Topliţa şi în vizita de câteva minute pe care am facut-o acolo am obţinut unele informaţii despre obiectivele turistice din zonă, precum și o hartă turistică a municipiului și pliante cu obiectivele turistice din județul Harghita. Doamna care lucrează la acest centru este foarte amabilă și ne-a dat toate informațiile solicitate. De altfel, toată lumea cu care am intrat în contact a fost extrem de binevoitoare și amabilă. Surprinsă am fost și de faptul că în Toplița se regăsește un puternic centru al românismului. 

În fața Primăriei se află monumentul Lupa Capitolina. Statuia a fost realizată din bronz (fiind reprezentaţi Romulus şi Remus, întemeietorii Romei, alături de lupoaica-mamă) şi pe soclu apar efigiile lui Traian şi Decebal, iar pe o placă de marmură sunt inscripţionate cuvintele: „Ad perpetuam originis latinae memoriam”.

Parcul Central al municipiului Topliţa este frumos amenajat - cu bănci amplasate la umbra copacilor, cu alei pietonale

şi cu o frumoasă troiţă de lemn ridicată „Întru slava eroilor topliţeni”. 

Tot în acest parc sunt amplasate busturile câtorva personalităţi ale neamului românesc – este vorba despre Nicolae Bălcescu, Miron Cristea (primul Patriarh al României), „poetul nepereche” Mihai Eminescu şi poetul Grigore Vieru (acesta din urmă a fost declarat în anul 2005 „Cetăţean de Onoare” al oraşului Topliţa).

Mănăstirea „Sfântul Ilie”

Toplița este municipiul este una dintre puţinele aşezări de ţară de o asemenea dimensiune în care se află trei mănăstiri ortodoxe, una dintre ele fiind ctitorită chiar de primul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al locului.

Este o construcție de grinzi din lemn, pe fundație de bolovani de piatră, în formă de cruce. Are spațiul repartizat în altar, naos, pronaos și pridvorul închis. Catapeteasma, inspirată din cea a Paraclisului patriarhal din București este din tei sculptat, pictat la Munchen de pictorul George Russu. . Toate ferestrele bisericii sunt mici, prevăzute cu grilaj metalic. Pridvorul, așezat în partea sudică a bisericii este marcat cu arcade susținute pe stâlpi sculptați. Pe pridvor se înalță o mică turlă clopotniță, pătrată la bază și cu foișor. Pardoseala este din dușumea de scânduri. Biserica este acoperită cu șindrilă.

Din păcate, nu am reușit să ajung la acest obiectiv, dar m-am documentat despre el, așa că voi povesti câteva lucruri despre el.  Aflat pe lista „monumentelor istorice” din zonă, acest lăcaş de cult se află aproape de ieşirea din localitate în direcţia Reghin, pe partea dreaptă a străzii Ştefan cel Mare. Există două porţi sculptate în lemn prin care se poate intra în curtea mănăstirii. Lăcaşul de cult este un adevărat colţ de rai: alei pietruite mărginite de brazi falnici şi alţi arbori ornamentali. 

În partea centrală a curţii se află o bisericuţă de lemn, ctitorită în anul 1847 ca biserică parohială într-o comună vecină. Această bisericuţă de lemn a fost adusă de către Patriarhul Miron Cristea la Topliţa în anul 1910 (în satul vecin se construise o biserică mai mare), acesta dorind să întemeieze o mănăstire pe pământul familiei sale. Lucrările pentru realizarea lăcaşului de cult au început în anul 1923 şi au continuat până în anul 1928, când a fost resfinţită bisericuţa, luând astfel fiinţă mănăstirea (au venit acolo câţiva călugări de la alte mănăstiri).

La demisolul acestei mici biserici de lemn se află o criptă în care îşi dorm somnul de veci părinţii Patriarhului Miron Cristea, cele două surori ale acestuia, dar şi Arhiereul Emilian Antal (înhumat în centru). Acel spaţiu fusese iniţial păstrat pentru Patriarhul Miron Cristea, însă el a fost înmormântat la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Catedrala Ortodoxă ''Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril''

In 1867, comunitatea ortodoxă din Toplița, formată din marea majoritate a românilor toplițeni a pus temelia unei noi biserici, la temelia căreia și-a pus semnătura chiar Mitropolitul Ardealului, Andrei Șaguna.

Aceasta va fi viitoarea Biserică cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Biserica, din piatra,  a fost proiectată de catre arhitectul Vigilio Giacomuzzi,  la dimensiuni impresionante pentru acea vreme, cu două turnuri înalte.

La Topliţa sunt amenajate două ştranduri în jurul a două izvoare cu apă termală – este vorba despre ştrandul Banffy şi ştrandul Urmanczy. Acesta din urmă este situat pe malul drept al râului Mureş, în apropierea gării.

Pentru cei care intenţionează să vizitează Toplița în anotimpul rece, este util de menţionat faptul că la câţiva kilometri depărtare de centrul oraşului se află două pârtii de schi omologate (Măgheruş şi Bradul).

În zonă au fost marcate şi omologate 6 trasee turistice montane (patru dintre acestea duc spre culmile Munţilor Călimani, iar celelalte două merg în Munţii Gurghiu). Am văzut într-un pliant o prezentare a acestor trasee şi am remarcat faptul că cel mai scurt dintre ele avea durata de 4-5 ore.

 

În zona Topliţa au fost marcate 5 trasee cicloturistice (Topliţa-Gălăuţaş; Topliţa-Călimani; Topliţa-Călimănel; Topliţa-Tarniţa şi Topliţa-Măgheruş-Bătrâna). Primul dintre ele este considerat de nivel mediu (are 10,9 kilometri lungime), iar celelalte sunt catalogate drept trasee dificile.

Munții Calimani - Cei mai înalți munți din lanțul vulcanic al Carpaților Răsăriteni cu trasee turistice spectaculoase și multe  obiective atractive, cum ar fi: Lacul Iezer (de origine vulcanică), „Rezervația Naturală cei 12 Apostoli” și varfurile pitoresti ale muntilor (Negoiu, Izvorului, Pietrosu).

Toplița este o stațiune mică din județul Harghita, dar plină de farmec, datorită celor peste 100 de izvoare cu ape mezotermale, care ajung la suprafață la o temperatură cuprinsă între 26 și 30 de grade Celsius.

Îmi doresc să revin în Toplița pentru a vizita toate obiectivele turistice din zonă, pentru a mă relaxa la Centrul Wellness din Băile Banffy și să mă cazez, bineînțeles, la Pensiunea Bannfy