duminică, 29 iulie 2012

Cetatea Neamţului - “cuib de vulturi”al vitejilor de demult…


„Ce de lucruri n-ar şti să povestească de-ar avea grai ruinele acestea!? Când te gândeşti c-a fost atâta viaţă aici… inimi care s-au iubit, ochi cari-au plâns, viteji cari şi-au vărsat sângele pe zidurile acestea! La porţile acestei cetăţi s-a strâns norodul răzvrătit, cerând lui Lăpuşneanu capul lui Moţoc. Pe meterezele ei au stat dârji în faţa lui Sobieţchi cei 19 plăieşi, luptând c-o oaste-ntreagă, preţuindu-şi fiecare glonţ, ochind în căpetenii şi făcând pe poloni să creadă că-i o armată-n cetate“
(„România Pitorească“, Al. Vlahuță, 1901).

 O vizita la Cetatea Neamtului este ca o lectie de istorie si literatura vie, este un loc perfect unde poti vedea si simti ca lucrurile învãţate la şcoala s-au petrecut aievea.Dar ca sã duci o delegatie turcã în vizitã la Cetatea Neamţului este o  provocare, pentru ca aceasta fortareaţã care ascunde între zidurile ei groase de piatra o parte din istoria Moldovei, nu a cedat nici mãcar imensei armate a lui Mohamed al II-lea,cuceritorul Constantinopolului şi nici in faţa regilor Ungariei sau Poloniei. Legenda spune ca nici cel mai ilustru stapân al ei,Ştefan cel Mare, nu a putut intra cu forţa în propria cetate.


“Daca tu esti Stefan cu adevarat,
Apoi tu aice fara biruinta
Nu poti ca sa intri cu a mea vointa.
Du-te la ostire! Pentru tara mori!
Si-ti va fi mormântul coronat cu flori!"
Dimitrie Bolintineanu - Muma Lui Ştefan Cel Mare)  
      Cetatea Neamţului,doar o singura datã şi-a deschis porţile fãrã luptã, în faţa unificatorului Mihai Viteazul.
Mãreaţa cetate a fost ridicata, la sfârşitul secolului al XIV-lea  de Petru I Musat (1374-1391), întemeietorul glorioasei dinastii a Muşatinilor, cea care a stapânit ,aproape fãrã întrerupere, Moldova timp de 150 de ani.Dar cea mai prielnica perioada unei dezvoltari este aceea din timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant, cetatea fiind inclusa in sistemul de cetati fortareaţã, cetate cu rol în apãrarea Moldovei în luptele cu inamicii. Poate ca cel mai bun moment al cetatii este acela cand, in 1691, a rezistat atacului polonezilor condusi de Ioan Sobieski. Aceeasi batalie a fost descrisa de Costache Negruzzi în nuvela “Sobieski si Romanii”, dar a cunoscut si o ecranizare in anii 1914, purtand acelasi nume sub regia lui Emil Gârleanu.
Conform nuvelei, Sobieski porunceste asedierea cetatii, aparata doar de 19 plaiesi. Dupa cinci zile de lupte, strajerii ramasi in viata predau cetatea in schimbul libertatii. Vazand ca ies numai sase oameni din fortareata, din care trei raniti, Sobieski decide sa fie spanzurati, insa este oprit de hatmanul Iablonovski. In final, regele ii elibereaza si le da cate 50 de zloti fiecaruia.
 
Cetatea Neamt este situata in judetul Neamt, in partea nord-estica a acestuia. Cetatea se afla in apropiere de orasul Piatra Neamt(la o distanta de 46 de kilometri) si in marginea oraşului Târgu Neamt.Pe orice drum ai intra în Târgu Neamt,”cuibul de vulturi” rãsare semeţ dintre munţii împãduriţi, fiind vizibila din orice colţ al milenarului târg,urmãrindu-tede peste tot.

 
Locul pentru amplasarea Cetatii Neamt a fost ales in mod fericit, pe Culmea Plesului, care asigura, prin pozitia sa naturala, bune posibilitati de aparare. Stânca Pleşului apare ca un pinten cu înãlţimea de 480 metri. De aici se deschide un orizont larg, ceea ce face din acest loc un important punct de observatie. Pe timpuri, Cetatea Neamtului statea de veghe pe vaile Moldovei si ale Siretului, cat si pe calea de acces spre Transilvania.
 
Accesul se face prin strada “Cetatea Neamtului”. De aici se urca pe jos cam 20 – 30 minte, pe Aleea Cetatii. Cetatea se afla pe dealul Cetatii la altitudinea de 480m. Cetatea a trecut recent printr-un amplu proces de amenajare și refacere, încheiat în 2009. Drumul de acces a fost asfaltat și iluminat. 
ă să ajungi la “cuibul de vulturi” trebuie să străbaţi, la pas, un urcuş destul sitor.

 
 Din orice unghi ai    privi-o , cetatea are un aer greu de masivitate, cu zidurile aproape perfect verticale realizate dupa o proiectare inginereasca absolut remarcabila.
Materialele de construcție au fost luate din împrejurimi: șisturi verzi, bolovani, pietriș, nisip. Mortarul folosit făcea priză perfectă și, după șase sute de ani, s-a dovedit mai rezistent ca piatra. Modul său de preparare este un mare secret; cercetătorii i-au stabilit doar componența – var, nisip, piatră sfărâmată, cărămidă pisată și mangal.


Unicul mijloc de acces, prin intermediul căruia poţi pătrunde în cetate, îl constituie podul suspendat care, timpul invaziilor barbare, era ridicat pentru a împiedica accesul duşmanului în interiorul fortăreţei. La intrare,datoritã rãului de înãlţime, am fãcut cale întoarsã dupã câţiva paşi, dar cu ajutorul celor din grup am revenit. Traversarea şanţului de apărare a constituit o adevărată aventură, simţind palpitaţii numai la vederea acelor piloni atât de înalţi.
 Intrarea în cetate se realizeazã pe un pod în formã de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatrã, construit pe vremea lui Ştefan cel Mare, împreunã cu patru bastioane din curtea exterioarã.


Am pasit astfel in curtea interioara a cetatii in mijlocul careia putem admira o frumoasa fântana, despre care Ian Sobieski spunea ca “Fântâna din cetate era foarte buna, din piatra, adanca, cu apa sanatoasa si frumoasa. ” Fântâna din curte are o legendă care spune cã a fost săpată de o mână de turci, veniți în Moldova după apă și pâine, şi fiind capturați au fost  puși să caute singuri apa. Fântâna e secatã azi, dar se pot vedea o mulţime de monede aruncate de turişti, printre gratiile care acoperã puţul adânc şi cu o circumferinţã mare
.
 
Intrând în curtea interioară prin Poarta Cetăţii, ce are deasupra stema Moldovei, dupa ce am traversat puntea ce se ridică in caz de nevoie pentru a întrerupe legatura cetăţii cu podul, dar şi după ce am trecut de capcana cu trapă denumită « cursa de şoareci » am început vizitarea cetãţii.





 
În mijlocul cetãţii este o curte înconjuratã de 21 încãperi: lapidarium, terasa, sala de sfat, iatac, sala de trecere, sala de judecatã, camera domniţelor, camera de tainã, camera pârcãlabului, camera de locuit, bucãtaria, camera de provizii, paraclisul "Sf. Nicolae",sala armelor, neagra temniţã , inchisoarea(La usa inchisorii putem citi un fragment din scrisoarea unui fost ostean al lui Ieremia Movila catre parintii sai, in care spune, printre altele, ca “... eu zac in temnita de mananc lutul si paduchii”.) şi monetaria. In Cetatea Neamtului a functionat o monetarie clandestina, fapt dovedit de importante materiale numismatice din sec. XVII gasite in timpul sapaturilor arheologice. In incaperea numita Monetarie putem admira, pe langa prezentarea acestor fapte, replici ale unor monede din aur si argint gasite aici.






 Încãperile sunt numerotate pentru uşurarea traseului de vizitare, prin urmare ne-am inceput incursiunea in timp luandu-le in ordine.  Majoritatea încãperilor erau destinate soldaților. Domnitorul și familia sa se retrăgeau aici doar în caz de pericol.
  Ne-am plimbat prin cămări de provizii, monetărie, iatace şi camere de taină, am văzut ieşiri secrete şi scări ascunse ducând spre camera domniţelor, am admirat armuri de cavaleri şi manechine reprezentând plăieşi. Am văzut tabloul lui Ştefan, amplasat la loc de cinste, şi Camera de Consiliu, în care pe vremuri se dezbătea soarta Moldovei şi ne-am recules pentru câteva momente în biserica cetăţii.
,,Încăperile din turnuri au plafoane sprijinite pe grinzi groase de stejar, iar celelalte aveau arcade boltite realizate din cărămidă. În curtea interioară se afla o fântână. Majoritatea încăperilor din cetate erau destinate soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol. În mod obișnuit aici se aflau aproximativ 300 de oameni. Cetatea era vulnerabilă pe latura de nord, astfel că între zidurile cetății și Culmea Pleșului a fost săpat un șanț destul de adânc, care trecea prin imediata apropiere a zidului, după cum au dovedit săpăturile arheologice.''  
Ghidul ,vorbind în cea mai neaoşã limbã moldoveneascã,spune poveştile cetãţii,amintindu-ţi, oarecum, de  Ion Creangã,  povesteşte despre asediile importante la care cetatea intãritã a rezistat, primul fiind cel al lui Mohamed al II-lea, dupã lupta de la Valea Alba – Razboieni. În faţa lui Mihai Viteazul oştenii din cetate, aflând de ferocitatea şi vitejia lui Mihai, s-au predat fãrã  luptã, înspãimântaţi de renumele marelui voievod.
Un episod important a fost în 1691, în lupta cu armata polonã, condusã de regele Ioan Sobiski, când Cetatea Neamtului rezista din nou.
Mai târziu, cetatea a fost cuceritã de un corp expediţionar austriac. Austriecii au luat mâncare şi apã de la localnici,dar pânã la urma sunt înfrânţi şi pãrãsesc cetatea. Oastea domneascã intrã în cetate fãrã luptã şi pentru ca aceasta sa nu intre din nou pe mâna duşmanilor, Mihai Racovita dã foc cetãţii şi astupã puţul de apã, in 1717.
Sunt descrise multe episoade din istoria cetãţii, foarte interesante, sunt afisate poze cu ruinele cetãţii înainte de a fi reconstruitã, poze din timpul sãpãturilor arheologice şi alte informaţii care merita citite.
La finalul vizitei,urcãm pe un mic platou de unde admirãm panorama oraşului Târgu Neamţ şi “Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul , in care se oglindeste cu mâhnire Cetatea Nemtului , de-atatea veacuri ¨ 










 
Ne desprindem cu greu de atmosfera medievala, de poveste şi sub clarul de lunã, care tocmai şi-a fãcut apariţia,coborâm pe aleea ce unduieşte prin padure, iar din parcare ne mai aruncãm o ultimã privire spre fortãreaţa care rãmâne sã vegheze somnul supuşilor.


 
Informaţii utile:
Adresa:Tg. Neamt, str. Arcasului nr. 1
Telefon: 0744.702.415
Accesul spre cetate se face prin strada “Cetatea Neamtului”. De aici se urca pe jos cca. 20 – 30 minte, pe Aleea Cetatii. Cetatea se afla pe dealul Cetatii la altitudinea de 480m.
Programul de vizitare este zilnic de la 9 la 19 pe timp de vara si de la 9 la 17 pe timp de iarna.
 Biletul de intrare costa 5 lei pentru adulti si 3 lei pentru copii. Taxa foto- 10 lei.
Obiective turistice vecine: monumentul Vânătorilor de munte, Muzeul de Istorie şi Etnografie, Casa Memorială Veronica Micle, Spitalul Vechi
Posibilitatea de a vizita obiectivele turistice din apropiere: Casa Memoriala Ion Creanga, Manastirea Agapia, Manastirea Secu, Manastirea Varatic, Manastirea Neamt. La 45 km, in municipiul Piatra Neamt, este situata partia de schi si telegondola.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Corfu Town, orașul castelelor

Scăldată de apele foarte sărate ale Mării Ionice, cu peste 250 de zile însorite pe an, insula Corfu se remarcă prin vegeta...