duminică, 19 aprilie 2015

Palatul Sturdza de la Miclăușeni



Arhitectura Castelului Sturdza, amplasarea lui într-un imens parc amenajat în stil englezesc, mănăstirea din imediata vecinătate , istoria palatului dar și aerul său misterios te fac să te îndrăgostești iremediabil de ansamblul de la Miclăușeni.

 
Este a treia vizită pe care o fac pe domeniul de la Miclăușeni și de fiecare dată redescopăr frumusețea locului.
 De Paști, fiind o zi frumoasă cu soare strălucitor, după multe zile ploioase, domeniul era înțesat de pelerini veniți la slujba religioasă dar și de turiști dornici de relaxare în parcul palatului.
Liniște, soare, copaci care încep să înverzească sunt ingredientele pentru o zi plăcută și relaxantă în natură. Și toate acestea le găsești în același loc: Palatul Sturdza  de la Miclăușeni.


Numele palatului vine de la vornicul Miclăuș, cel care a construit aici un conac, în 1775, dar frumusețea palatului  se datorează  lui George Sturdza, datând din 1904.
Castelul în care se spune că Dumas fiul și-a scris multe dintre cărțile sale, dar și cel în care s-au filmat scene din Orient Expres, în regia lui Sergiu Nicolaescu,


 a fost inclus, în anul 2010, pe lista monumentelor istorice din județul Iasi.
Între anii 1880 si 1904, George Sturdza a construit pe amplasamentul vechiului conac un frumos palat în stil neogotic târziu,cu elemente de baroc, fiind o copie a castelelor feudale apusene și amintind de Palatul Culturii din Iași, dar și de Palatul Domnesc din Ruginoasa.
Se spune că George Sturdza a ridicat castelul ca dar pentru soția sa Maria, mai tânără cu 11 ani decât el. Construcția s-a realizat după planurile arhitecților Iulius Reinecke și I. Grigsberg.
Influențele neogotice se regăsesc în decorațiuni cum ar fi: turnulețe gotice, terminate cu fleșe(FLÉȘĂ = element de acoperiș foarte înalt, în formă de săgeată, la turnurile monumentale, crenelurile, armuri medievale), sala de manej, dictoane latinești  înscrise pe pereți, turn de intrare cu pod peste șanțul de apă, dar si în tâmplăria de la uși și ferestre, care este realizata tot in stil neogotic.

 




Fațadele  exterioare prezintă  elemente de sculptură florală, zoomorfă, blazoane ṣi statuete de natură gotică, unele derivate din stema Sturzeṣtilor, iar celelalte reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe călare, un cavaler medieval în armură, care se dovedeṣte a fi stema emblematică a castelanului George Sturdza. Elementele sunt inspirate din blazonul familiei Sturdza, cum ar fi leul cu o sabie şi o ramură de măslin sau cu elemente simbolice, ce poartă amprenta arhitectului Iulius Reinecke, ajutat de către Maria Sturdza. Aceasta a fost şi pictoriţă, şi a ilustrat multe din poeziile lui Vasile Alecsandri, care a fost un prieten apropiat şi vecin al familiei Sturdza.






Decoraţiunile au fost realizate în anul 1898 în stilul Art Nouveau. Blazonul Familiei Sturdza este reprodus pe toate laturile și pe fiecare turnuleț este încolăcit un șarpe.


Deviza familiei Sturza, “Utroque clarescere pluchrum”, – care în traducere înseamnă ”Frumusețea strălucește pretutindeni”, este inscripționată pe toate fațadele castelului.
Părțile componente din lemn ale clădirii (uși, ferestre, lambriuri, scări interioare) sunt realizate din lemn de stejar, tei și rășinoase, fiind bogat sculptate, profilate, traforate și lustruite cu șelac la nivel de mobilier stil.
Ansamblul este format din 3 monumente:
   - Biserica "Sf. Voievozi", "Buna Vestire" - datând din 1787
  -  Castelul Sturza - datând din secolul al XVII-lea, reclădit în 1752 și în secolul al XIX-lea
   - Parcul - datând din secolul al XIX-lea
Păduricea care înconjoară domeniul era pe vremuri un superb parc englezesc. Cei mai mulți copaci au fost aduși aici special pentru a popula parcul din jurul castelului și au aproximativ 150 de ani. Este cel mai mare parc privat din zona masurând 30 de hectare. O mare varietate de arbori exotici sau ornamentali, precum ginko biloba sau salcâmul japonez, se alătură stejarilor sau frasinilor seculari, a căror vârstă variază între 250 și 300 de ani, sau stejarului în vârstă de aproape 400 de ani  formând unul din cele mai frumoase parcuri dendrologice din țară.
Prin parcul de la Miclăușeni au păşit de-a lungul timpului mari personalităţi precum regele Carol I, George Enescu, profesorul N. Iorga, scriitorii V. Alecsandri, Ion Ghica.




 Informații utile:

Preț intrare
Adulţi – 10  RON
Elevi, studenţi –  5 RON

 Programul de vizitare: sâmbăta și duminica de la 12.00 la 18.00.
Vizitatorii pot intra în Castel la ore fixe ( 12, 13, 14,...) cu ghid însoţitor.

Date de contact: sat Miclăuşeni, comuna Butea, judeţ Iaşi, nr. telefon: 0232.713.172.



Mai multe imagini pe pagina de facebook a blogului:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Corfu Town, orașul castelelor

Scăldată de apele foarte sărate ale Mării Ionice, cu peste 250 de zile însorite pe an, insula Corfu se remarcă prin vegeta...