Ansamblul de la Miclãuşeni, oazã de liniște, pace și spiritualitate

Domeniul Miclãuşeni este amplasat la 1 km distanṭã de DN 583, pe partea stângă a drumului. Situat într-un parc dendrologic cu o vechime de 150 de ani şi cu o suprafaṭã de 30 de ha,  Castelul Sturdza de la Miclăușeni, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza, este un castel construit  în stil neogotic, între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza și soția sa Mari.

 Domeniul se aflã la o distanță de 20 km de Roman și 65 km de municipiul Iași. În prezent, este în proprietatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

 Ansamblul este format din 3 monumente:

    Biserica "Sf. Voievozi", "Buna Vestire" - datând din 1787;

    Castelul Sturza - datând din secolul al XVII-lea, reclădit în 1752 și în secolul al XIX-lea;

    Parcul - datând din secolul al XIX-lea .

Castelul Sturdza

Castelul Miclăușeni este construit în stil neogotic cu elemente de baroc. Clădirea a fost ridicată la sfârșitul sec. al XIX-lea pe locul unui conac boieresc mai vechi din sec. al XVIII-lea, o parte din construcția veche fiind înglobată în actuala clădire, ea aflându-se în aripa estică a castelului.

Castelul Sturdza are etaj și mansardă. Pereții exteriori ai clădirii au fost împodobiți cu numeroase decorațiuni în altorelief, printre care și steme inspirate din blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie și o ramură de măslin sau elemente simbolice, realizate în anul 1898 în stilul Art Nouveau de către arhitectul Iulius Reinecke.

 Acesta fusese ajutat de către Maria Sturdza, care ilustrase ca pictoriță multe din poeziile lui Vasile Alecsandri, vecin și prieten apropiat al familiei Sturdza.

Influenţele neogotice se regăsesc în decoraţiunile exterioare cum ar fi: turnuleţe terminate cu flech-uri, crenelurile,

 rozetele, ogivele de la intrarea in Castel dar şi în tâmplãria de la uşi şi ferestre, care este realizatã tot în stil neogotic. 

Alte elemente neogotice prezente: armuri medievale, sală de manej, dictoane latinești înscrise pe pereți, turn de intrare cu pod peste șanțul de apă.

În interior, castelul avea scări centrale din marmură de Dalmația, mobilier din lemn de trandafir, minuțios sculptat, sobe din teracotă, porțelan sau faianță, aduse de peste hotare, parchet cu intarsii din esențe de paltin, mahon, stejar și abanos, confecționat de meșteri austrieci și având motive geometrice și florale. Plafoanele și pereții interiori au fost pictați în ulei , pe ele aflându-se înscrise numeroase dictoane în limba latină.

Părțile componente din lemn ale clădirii (uși, ferestre, lambriuri, scări interioare) sunt realizate din lemn de stejar, tei și rășinoase, fiind bogat sculptate, profilate, traforate și lustruite cu șelac la nivel de mobilier stil.

Familia Sturdza de la Miclãuşeni a menṭinut legãturi cu cele mai importante figuri ale acelor vremuri, pe la castel trecând: Vasile Alecsandri, Mihail Kogãlniceanu, George Enescu, care le-a cântat rãniṭilor adãpostiṭi în castel în timpul Primului Rãzboi Mondial, dar şi Alecu Russo, Ion Ghica, Costachi Negruzzi, Carol I de România.

Mănăstirea Miclăuşeni, un loc de tihnă în mijlocul naturii

Trecând pe lângă o fântână 

şi pe sub bolta de poartă străveche,

 se ajunge la biserica

 înconjurată de verdeaţă,

 relicve istorice, un mic cimitir,

 şi de clãdirea ce adãposteşte chiliile mãcuṭelor. Mănăstirea Miclăușeni este o mănăstire de călugărițe amplasată în satul Miclăușeni din județul Iași.

Prima biserică

În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol și parter și care avea formă de cruce.  În 1782, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" și "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curții boierești.

Pe pereții vechii biserici construite de vel-vornicul Ioan Sturza s-a aflat următoarea pisanie în limba română cu caractere chirilice: "Această sfăntă beserică întru care se prăznuește seborul sfinților celor fără de trup îngeri Mihail și Gavriil care din temelie sau ziditu de dumnealui Ioan Sturze vel-vornic fiul Sandului Sturze vel-logofătu la leat 1782". În prezent, vechea pisanie se află încastrata în zid într-o încăpere de la parterul aripii de est a Castelului Sturdza.

Biserica actuală

Între anii 1821-1823, marele logofăt Dimitrie Sturdza (1756-1846), fiul lui Ioan Sturdza, și soția sa Elenco, au reconstruit biserica de curte în stil neoclasic, așa cum poate fi văzută astăzi.

 El a înzestrat-o cu o frumoasă catapeteasmă în stil baroc și cu numeroase obiecte de cult valoroase.

Lângă peretele nordic al bisericii se află cimitirul familiei Sturdza

Faţadele exterioare sunt simple, albe. 

Pe fiecare parte (sud şi nord) sunt câte trei stâlpi. La distanţă de 200 m de biserică, spre vest, se află palatul, construit de Gheorghe Sturza între 1882 şi 1904 pe locul vechiului conac, construit în 1752. Între palat şi actuala biserică a mănăstirii au fost descoperite ruinele unei biserici din vremea lui Ştefan cel Mare, din care se mai pastrează Sfânta Masă din altar. Biserica mănăstirii tezaurizează odoare bisericeşti, icoane vechi şi tipărituri vechi în limbile greacă, slavonă şi română, cu care se poate constitui un mic muzeu.

Parcul dendrologic din jurul castelului a fost gândit în stil englezesc şi are arbori exotici.

Alecu Sturdza Miclăuşanu, a amenajat, pe o suprafaţă de 42 hectare din jurul conacului, un frumos parc în stil englezesc, cu specii de arbori ornamentali şi numeroase alei cu flori.  Cei mai mulṭi copaci au fost aduşi aici special pentru a popula parcul din jurul castelului şi au aproximativ 150 de ani. Vechimea unor arbori însă depăşeşte 250-300 de ani, cum este cazul stejarilor şi frasinilor, însă cel mai bătrân arbore din parc este un stejar, care are o vârstă de aproape 400 de ani. Este cel mai mare parc privat din zonã mãsurând 30 de hectare.

 Atracţia turisticã este completată de un iaz miniatural, 

plin cu nuferi galbeni, în faţa mănăstirii, şi cu două iazuri mari, în exteriorul parcului. O trăsură de epocă lăsată la Miclăuşeni aminteşte că, în 2003, la castel a fost filmată cea mai mare parte a filmului „Orient Expres“, regizat de Sergiu Nicolaescu. În anul 2003, regizorul Sergiu Nicolaescu a turnat câteva scene din filmul "Orient Expres" la castelul de la Miclăuşeni", chiar daca lucrarile de modernizare si renovare a conacului nu erau decat intr-o faza incipienta.

Domeniul de la Miclăușeni cuprinde în momentul de față castelul și dependințele, mânăstirea și parcul înconjurător. Mitropolia Moldovei a organizat aici un complex muzeistic și un centru de conferințe, iar dependințele adăpostesc și spații de cazare pentru pelerini și turiști.

 În atelierele mânăstirii, cele 35 de măicuțe pictează icoane, încondeiază ouă, fac broderii și veșminte bisericești care pot fi cumpărate de cei care poposesc aici.Una dintre clădiri a devenit deja atelier de pictură, aici realizându-se icoane şi ouă incondeiate.

Amenajate, acareturile fostului manej s-au transformat în spaţiu elegant de cazare cu preţuri modice, posibilităţi de odihnă şi participare la viaţa monahală, vizitarea bisericii, a castelului, a parcului, a atelierului de pictură şi a cimitirului din spatele bisericii unde se găseşte şi efigia ctitorului în monumentul celebrului sculptor Celeste Fabio.

Acum turiştii pot gãsi aici camere cochete, cu apã curentã, baie şi toaletã, precum şi o bucãtãrie utilatã ultramodern, în care mãicuṭele realizeazã adevarate miracole culinare, dar şi o salã de conferinṭe de 40 de locuri.

Casa Macrina,un frumos loc de cazare pe domeniu,  poartã numele ultimei descendente a familiei Sturdza de la Miclãuşeni, cea care va dona întreaga aşezare bisericii în 1974, intrând la rândul ei în viaṭa de mãnãstire cu numele de Macrina.

Amplasatã într-o poziṭie feritã de privirile vizitatorilor, Casa Macrina oferã un cadru intim pentru cei care vor sa petreacã la Miclãuşeni un sejur departe de stresul şi agitaṭia cotidianã.

Casa Macrina oferã spre cazare 17 camere, distribuite în 10 camere duble, 5 camere single şi 2 apartamente, oferind servicii de cazare la standardul de 3stele. Fiecare încãpere este dotatã cu mobilier modern, baie proprie.

Într-o locaṭie alãturatã Casei se aflã restaurantul, compus dintr-o salã cu capacitate de 70 de locuri şi o terasã, cu capacitate de 80 de locuri. Aici se poate servi micul dejun, prânzul sau cina şi se  pot organiza mese festive de Sf. Paste sau Revelion, sau seri româneşti cu mâncare tradiṭionalã.

Servicii şi dotări conferinţă

Sălile pot fi amenajate în funcţie de forma şi amploarea evenimentului.Centrul dispune de facilităţi şi echipamente tehnice diverse: respectiv acces internet, laptop, videoproiectoare, ecrane de proiectie, sistem de sonorizare si microfoane wireless, sistem de traducere simultană.

Echipa de organizare a evenimentului poate beneficia şi de Biroul de secretariat, cu acces internet, calculatoare, imprimantă, xerox, flipchart.

Săli:

Sală de conferințe PAVILION poate găzdui până la 80 de participanți oferind condiții optime pentru manifestări diverse: expoziții, traininguri, seminarii, team-buildings, etc.

Sală de conferințe din CASTEL poate găzdui până la 40 de participanți oferind un mediu intim și rafinat pentru recepții, dineuri, concerte, cocktail-uri.

La Centrul Cultural-Pastoral Sf. Ilie sunt 30 de camere duble şi 7 single pentru toate buzunarele, un restaurant pentru 150 de persoane, o terasă în aer liber acoperită şi o sală de sport.

Informaṭi utile

www.miclauseni.ro

E-mail: castelulmiclauseni@gmail.com

Harta Google: https://plus.google.com/103001654384227300092

Coordonate GPS: 47.0738, 26.9355

Orar de vizită castel

Perioada de iarnă: 01. Nov. -  01. Aprilie

Sâmbăta-Duminică:12:00- 18:00

Vizitatorii pot intra în Castel la ore fixe ( 12, 13, 14,...) cu ghid însoţitor.

Luni - închis

Marti - Vineri - închis

Sâmbata, Duminica şi în sărbătorile religioase: 12:00 - 18:00

Preț intrare castel: 5 RON/copii, 10 Ron/adulți

Posibilitãṭi de cazare

Vila Macrina

Rezervare Vila Macrina

Adresa: Sat Miclauseni, Com. Butea, Miclauseni (Iasi)

Telefon: 0232/713172

Tarife cazare:

    Single:

    Mic dejun inclus

    80 RON

    Double:

    apartament sau camera cu pat dublu/pat matrimonial, mic dejun inclus,

    130 RON

Am vizitat domeniul Miclãuşeni pe 2 mai şi, din pãcate, castelul era închis. Eram mulṭi cei care admiram zidurile castelului şi împrejurimile. Pãcat cã programul de vizitare al castelului ṭine cont doar de regulile mãnãstirii nu şi de turişti!

 Pana nu demult era supranumit „castelul blestemat” din cauza multiplelor incidente care i-au marcat istoria. Astãzi, însã, Palatul Sturdza de la Miclãuşeni este cu adevãrat un loc de meditaṭie şi de relaxare. Complexul de la Miclăușeni este o adevărată oază de liniște, pace și spiritualitate care merită vizitat.

Locul e retras, liniştit şi foarte verde…

Mai multe imagini pe pagina de facebook:
 https://www.facebook.com/tatiana.mihailovici.7/media_set?set=a.549754918478883.1073741836.100003331396848&type=1