A rivederci Italia,Bonjour France! – Ultima parte

Cu mare inatarziere ajungem in regiunea Piemonte si, cu regret in suflet, o traversam in mare viteza pentru ca nori negri de ploaie ne ameninta si mai avem destul de multi kilometri de parcurs pana la destinatie.

Zona de nord-vest a Italiei este încadrată de înălţimile munţilor Alpi, care reprezintă o graniţă naturală cu Franţa. Principala regiune din această zonă este Piemontul, care îşi trage numele de la piede del monte, care înseamnă piciorul muntelui, datorită poziţiei sale imediat sub peretele alpin. Capitala Piemontului este oraşul Torino, cunoscut de cei mai mulţi datorită fabricii FIAT, pe care o găzduieşte. Torino este un  oras imperial, dar si burghez, situat pe malul stang al raului Pad.

Ocolim Torino pe centura, cu promisiunea ca,intr-o zi, vom reusi sa vizitam orasul care ,sub patronajul dinastiei de Savoya, a adunat lucrări de artă deosebite, palate si parcuri.

 

Nord-vestul Italiei este o zonă pe cât de complexă din punct de vedere geografic, pe atât de variată etnic, datorită numărului mare de imigranţi atraşi de industriile care se dezvoltă în această zonă. Însă Piemontul nu este doar o zonă muncitorească, fiind situat între Alpi şi Marea Ligurică, străbătut de frumuseţi naturale, de la Mont Blanc la Genova.

De la Torino, la o oră de mers pe autostradă, se poate ajunge în alte zone turistice naturale sau create de mâna omului. Înspre nord, pe Valea Aostei, se poate ajunge la poalele celui mai înalt vârf din Europa, Mont Blanc (4810), sau Monte Bianco, cum îl numesc italienii.

Înspre nord, pe Valea Aostei, se poate ajunge la poalele celui mai înalt vârf din Europa, Mont Blanc (4810), sau Monte Bianco, cum îl numesc italienii.Din Courmayeur  poit să iei telecabina până la Helbronner (3462), unde poti admira, de aproape, masivul Mont Blanc. Totodată, din Courmayeur şoseaua merge spre tunelul Mont Blanc, de 11,6 km, care scurtează drumul între Italia şi Franţa cu 50 km.

Toată zona este împânzită de tuneluri, italienii fiind celebri pentru lucrările de infrastructură care includ poduri şi viaducte care fluidizează transportul pe autostradă, deschizând în fiecare an noi căi pentru a scurta distanţele parcurse cu autoturismul.

Regiunea Piemonte este inconjurata pe trei parti de Alpi, inclusiv Monviso si Monte Rosa.

Alpii Cotici sunt situati in partea de sud-vest a Alpilor la granita dintre departamentele franceze Hautes Alpes si Savoia si regiunea italiana Piemonte. 

Sunt separati de Alpii Maritimi prin Trecatoarea Maddalena si prin trecatoarea Mont Cenis de Alpii Graici. Trecatoarea Galibier ii separa de Alpii Dauphiné.

Tunelurile de sosea si cale ferata Fréjus dintre Modane (Savoia) si Susa (Piemont) constituie doua importante artere de transport care fac legatura intre Lyon (Franta) si Torino (Italia).

Alpii sunt un lanț muntos din Europa, care se întinde din Austria si Slovenia până în sud-estul Frantei ,trecând prin nordul Italiei, sudul Elvetiei, Liechtenstein și sudul Germaniei. Numele lor provine din cuvântul latin albus (alb).. Alpii formează un arc de cerc în sudul Europei centrale, în lungime de aproximativ 1200 km si acoperă o suprafață de cca 200.000 km². Cel mai înalt munte din Alpi este Mont Blanc, situat la frontiera franco-italiană, cu piscul aflat la o altitudine de 4810 m. În Alpi există în total 128 de piscuri cu înălțimi care depăsesc 4000 m.                                     (Wikipedia)

Alpii fac parte dintre lanturile muntoase cu caracteristici alpine pronunțate, deoarece se ridică la înăltimi care depăsesc cu mult limitele superioare ale pădurilor. În epoca glaciară au cunoscut perioade succesive de înghet. Glaciatiunile sunt responsabile pentru forma de astăzi a Alpilor, cu piscuri abrupte, cu depresiuni adânci, cu văi prelungi și cu lacuri.

Catena principală a Alpilor este alcătuită din numeroase alte siruri muntoase, cu piscuri mai putin ascutite către est, caracterizându-se prin văi largi si prelungi.

  Alpii s-au format in urma cu circa 40 de milioane de ani, cand doua placi tectonice, una purtand Eurasia, cealalta Africa,s-au ciocnit. Sub aceasta uriasa presiune, scoarta Pamantului s-a incretit si s-a plisat. Rocile adanc ingropate s-au boltit si s-au inaltat, alcatuind un lant muntos.

( Ha,ha,ha! Profa de geogra nu s-a putut abtine si a dat si cateva informatii geografie J)

Peisajul Alpilor, atat pe parte italiana cat si pe cea franceza, era de vis. Crestele inzapezite strajuiau drumul de-o parte si de alta, putandu-se observa peisajul glaciar - vaile glaciare si crestele ascutite acoperite de zapada. Paduri cat vezi cu ochii, si zone inalte si stancoase inghitite de ceata, varfuri ascutite si creste zimtate, abrupturi, pasuni alpine si tufarisuri de jnepeni, vai stramte, stancarii alpine din care se desprind limbi de grohotis… culmile si crestele apareau și iar dispareau  printre nori și ceturi, uneori dintre aburii care invaluiau muntii aparea cate un varf si mai inalt decat toate cele mai inalte pe care le vazusem inainte ….peisajul era mirific… intr-un cuvant: Alpi.

Imaginile se derulau cu repeziciune prin fata ochilor dar totusi maretia privelistilor imi taia respiratia.Daca doriti sa admirati frumusetea impresionanta a  Alpilor,cea mai buna cale este sa alegeti soselele nationale. Vârfurile maiestuoase și înzăpezite ale Alpilor  oferă peisaje montane ce inspiră la venerație. Pe autostrada nu prea exista refugii si nici parcari,asa ca singurele imagini sunt prinse din goana masinii si, din nefericire, nici setarile aparatului nu au fost cele mai bune , prin urmare calitatea fotografiilor lasa de dorit.Le postez totusi pentru cei care nu au ajuns inca in zona muntilor Alpi, pentru a-si face o imagine despre maretia “acoperisului Europei”

 Am ales sa trecem in Franta prin tunelul Frejus.Am avut emotii,deoarece sufar de claustrofobie si mai aveam si informatii despre numeroasele incidente petrecute in acest tunel.Fara incidente am ajuns la capatul tunelului .Taxa de traversarea tunelului a fost de 36,8 euro.

 

Tunelul rutier Frejus este un tunel care leagă Franţa şi Italia .  Tunelul este situate între Modane în Franţa şi Bardonecchia în Italia.  Este una dintre principalele rute de transport trans-alpin între Franţa şi Italia, fiind utilizate pentru 80% din traficul rutier comercial.

Constructia de 13 km, cat este lungimea tunelului, a început în 1974 şi a intrat în funcţiune la 12 iulie 1980. A costat 2 miliarde de franci (echivalentul a 700 € milioane de euro la preţurile din 2005).  Acest tunel rutier este al cincilea în lume ca si lungime.

La tunnel se poate ajunge din partea  italiană de pe  A32 Torino -Bardonecchia autostrada, sau prin SS335 din Oulx , care se alătură SS24 ("del Monginevro"), şi ajunge la Bardonecchia, după 20 km.  Din partea franceză, acesta poate fi atins prin A43 ('' l'Autoroute de la Maurienne''), de la Lyon şi Chambéry .  Peste 20 de milioane de vehicule au trecut prin tunel în primii 20 de ani.

În urma unui accident în tunelul Mont Blanc în 1999, siguranţa în tunelul Frejus  a fost îmbunătăţita prin luarea unor masuri de siguranta. Au fost impuse limitari de viteza de 70 kilometri pe oră  şi o distanţă  de 150 m între vehicule .  Tunelul a fost echipat cu cele mai noi detectoare de fum şi flăcări, şi un sistem de camere video în tunel pentru a detecta viteza de trafic.  Senzori de temperatură au fost instalati la distanţe scurte în întreagul tunel, fiind monitorizate de la un post central de comandă.  Hidranti de incendiu s-au instalat la fiecare 130m, alimentarea facandu-se de la rezervoarele de apă de mari dimensiuni.  Există 11 de puncte de siguranţă de-a lungul tunelului, echipate cu telefoane, amplificatoare conectate la camera de control, cu o conductă de ventilaţie separata pentru a furniza aer curat.   În 2007, un tunel paralel de salvare de 8 m a fost construit pe şoseaua principală.

La capatul celor 13 kilometri am calcat, in sfarsit , pe pamant fracez! Bonjour France!

Imediat ce am iesit din tunel,am luat contact cu “Autoroutes”-autostrazile din Franta si aveam sa constat ca,fata de Italia,aici mersul pe autostrada este extreme de scump. “Portofelul plange” la fiecare iesire de pe autostrada, asa cum ar spune gazda noastra din Franta.

Franța dispune de aproximativ 40000 km de autostrăzi naționale, din care aproape 9500 km au 4 benzi, cunoscute sub numele de„autoroutes", multe din ele fiind cu taxa, numite („autoroutes a peage"). De asemenea în Franța există o retea buna de autostrăzi naționale secundare, marcate pe harta cu un „N" sau  „RN” („route nationale"). Acestea  sunt de regulă foarte aglomerate mai ales în timpul verii. În Franta se circulă pe partea dreaptă, iar în ceea ce priveste limitele de viteză : Oras 50 km/h, Drum Deschis 110 km/h, Autostrada 130 km/h.

Folosirea centurilor este obligatorie,iar copiii, pentru a putea sta pe scaunul din fată  trebuie să fi împlinit cel puțin vârsta de 10 ani. Totodată, scaunele speciale pentru copii sunt obligatorii, în cazul în care vârsta acestora nu depăseste 3 ani.

Benzina
În orasele mai mari ale Frantei, există bineînteles statii de benzină deschise non-stop. Totodată, pe autostrăzi sunt plasate benzinării care practică preturi mai mari decat pe celelalte drumuri.

Taxe de intrare pe autostrada
Autostrazile cu taxă din Franta sunt cele marcate ca „Autoroute peage". Semnul distinctiv este litera „A" in albastru. 

Parcarea
În majoritatea oraselor din Franta există parcări taxate. În acest sens sunt plasate automate de plată. Orasele mari au „zone albastre" unde sunt necesare niste discuri de parcare ce trebuie plasate pe bordul masinii, la vedere. Aceste discuri sunt disponibile la politie sau oficiile turistice.

Am intrat in Franta prin departamentul Haute Savoie,situat in regiunea Rhône-Alpes. Rhône-Alpes este una dintre cele 26 regiuni ale Frantei. Capitala regiunii este Lyon iar regiunea cuprinde 8 departamente. Estul regiunii cuprinde partea vestică a Alpilor si se învecinează cu Elvetia si Italia. Partea centrală este ocupată de valea Ronului și a râului Saône ce au confluența la Lyon. Partea vestică contine începutul Masivului Central.In departamentul Haute-Savoie se află Mont Blanc(4810m) cel mai înalt vârf din Europa si de asemenea un mare număr de statiuni montane, cum ar fi Chamonix unde a avut loc Olimpiada de iarnă din 1924. Tot aici se afă si izvoarele de apă minrală Evian.

.(Wikipedia)

 

In curand ajungem la destinatie: comuna Goncelin, situata la aproximativ 30 km de Grenoble, micuta, draguta si primitoare, locuita de vreo 2000 de suflete, printre care si gazda noastra, simpatica Amandine.Dar despre Goncelin si aventura noastra in Franta,voi vorbi in alte postari.