Orăşelul Târgu Neamţ, aflat în Depresiunea
Neamţului, pe terasa râului Ozana, la aproximativ 42 km de Piatra Neamţ, la o
altitudine de 425 m, este vestit printre aşezările moldoveneşti încă din sec.
XIV, când a început să se afirme ca centru comercial.
Prin poziţia sa, în preajma unor cunoscute
monumente istorice şi de artă ( Cetatea Neamţ, Muzeul de Istorie şi Etnografie,
Casa Memorială "Veronica Micle", Muzeul Memorial "Ion
Creangă", Mãnãstirile Agapia şi Vãratec) , oraşul a devenit în ultimii ani
un important centru turistic.
Informaṭii despre Mãnãstirea
Agapia gãsiṭi aici.
Cetatea Neamṭului făcea parte din sistemul de
fortificaṭii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XIV-lea, în
momentul apariṭiei pericolului otoman. Cetatea a fost construită la sfârșitul
secolului al XIV-lea de Petru I Muşat şi a fost fortificată în secolul al
XV-lea de Ştefan cel Mare apoi a fost distrusă în secolul al XVIII-lea (1718)
din ordinul domnitorului Mihai Racoviṭã.
Mai multe informaṭii şi magini gãsiṭi aici:aici
Dupã o vizitã la Cetatea Neamṭului, cu siguranṭã,
foamea dã tâcoale şi vrei sã ṭi-o potoleşti în una din cele douã locaṭii aflate
la poalele Cetãṭii Neamṭului: “Casa Arcaşului” şi “La Cetate”.
Nu recomand “Casa Arcaşului”
care, deşi aratã bine în exterior, a rãmas tributarã
atitudinilor şi practicilor comuniste.
Fiind o zi frumoasã şi însoritã ne-am instalat la o masã
pe terasa complexului. Dupã o lungã aşteptare, apare o chelneriṭã acrã, îmbufnatã,
ivitã, parcã, din trupele de comando şi care, pe un ton imperativ, ne someazã: “Spuneṭi!”.
Ce sã spunem? Nu exista menu, nu ni s-a indicat vreun fel de mancare… La foc
automat, doamna a început sã turuie despre nişte feluri de mâncare doar de ea ştiute….eu
doream ceva fãrã carne şi asta am cerut… “N-avem, mergeṭi în restaurant!”. O
rugãm pe doamna sã ne aducã din restaurant ceea ce am fi dorit sã mâncãm dar,
spre surprinderea noastrã, suntem refuzaṭi pe un ton agresiv şi pentru motive
stupide: “sunt singura chelneriṭã pe terasa şi în restaurant existã un grup”….No
comment! Pãcat de frumuseṭea locului!
Privim spre locaṭia de vis-à-vis, pensiunea “La
Cetate”, o construcṭie cochetã, cu o
terasã în stil rustic şi hotãrâm sã ne încercãm
norocul acolo.
Pensiunea este situatã într-un loc încãrcat de
istorie, la baza drumului care duce la Cetatea Neamṭului şi este unul din puṭinele
locuri tematice din Târgu Neamṭ, fiind în ton cu cetatea. Încã de la intrare,
facem cunoştinṭã cu ospitalitatea locului. Suntem întâmpinaṭi de un domn, cu o ṭinutã
impecabilã care ne primeşte cu pâine şi sare şi care, apoi ne conduce la o masa.
Deja este altceva! Imediat apare o chelneriṭã,
desprinsã din ceata chelnerilor tineri şi zâmbitori care mişunau printre mese. Din
menu, alegem ceva mai accesibil ca preṭ deoarece calitatea costã. Pânã la
sosirea comenzii, pentru a ne face aşteptarea mai plãcutã, ne este adusã, din
partea casei, o farfurie cu bruschete cu
roşii.
Acum chiar cã sunt impresionatã şi nu pot sã nu fac comparaṭie între
cele douã locaṭii! Felurile de mâncare comandate au fost: ciorbã rãdãuṭeanã,
caşcaval pane cu cartofi prãjiṭi şi brânzã cu smântânã şi mãmãliguṭã. Meniul
era foarte diversificat, dar am ales ceva mai ieftin deoarece nu dispuneam de
un buget prea generos.
Surpriza neplãcutã am avut-o când am gustat din
brânza cu smântânã şi mãmãliguṭã. Brânza era fermentatã, cu gust acru-amãrui.
Semnalãm neplãcerea şi, dupã multe scuze din partea chelneriṭei, suntem invitaṭi
sã comandãm altceva. Felul ales a fost bulz ciobãnesc. De data asta am fãcut o
alegere bunã, bulzul avea un aspect şi un gust demenṭial.
La sfârşitul mesei au fost alte scuze pentru “eroarea
regretabilã”, conform spuselor drãguṭei chelneriṭe.
Surpriza cea mai mare a fost când ne-a fost adusã
nota de platã!!! Pe nota de platã nu am regãsit nici costul felului de mâncare
refuzat dar nici pe al celui adus drept compensaṭie pentru neplãcerea
provocatã. Aşa ceva n-am mai vazut la
noi, cel puṭin nu în zona aceasta a ṭãrii! Atitudinea civilizatã, de mulṭumire
a clienṭilor am întânit-o doar în cãlãtoriile mele prin alte ṭãri. Mi-a fãcut placere
vãd cã existã şi în România locuri unde turistul este tratat cu respect!
Felicitãri celor de la restaurantul “La Cetate”!
Scuze am primit şi la plecarea din locaṭie, de la
domnul care primea clienṭii şi care ne-a asigurat cã incidentul a fost o regretabilã eroare care, cu siguranṭã,
nu se va repeta.
De altfel, cât am stat la terasa de “La Cetate”,
aceasta s-a umplut de clienṭii nemulṭumiṭi de prestaṭia celor de la “Casa
Arcaşului”.
Mã bucur cã în ṭara mea existã şi locuri, precum “La
Cetate”, unde turiştii sunt trataṭi cu condescendențã şi unde poṭi petrece
momente placute!
Informaṭii utile:
Pensiunea este situatã la poalele Cetãṭii Neamṭului
şi este deschisã din 2008. Dispune de 22 de cãsuṭe cu apã caldã, duş, încãlzire,
tv.
Deasemenea unitatea dispune de un salon restaurant,
o terasã şi o salã de conferinṭe. Capacitatea restaurantului:180-200 persoane.
Bucãtaria din cadrul Pensiunii "La Cetate"
este tradiṭional româneascã (majoritatea ingredientelor sunt bio). Oferã oaspeṭilor
sãi meniuri variate din bucãtãria internaṭionalã, dar şi meniuri alese din
bucãtãria localã. Locatia invitã şi la
degustarea vinului casei şi a pãlincii
traditionale.
Adresa: Str. Cetãṭii nr. 33 - Târgu Neamṭ, Neamṭ
Telefon: 0233660249; 0723594098
E-mail: lacetateaneamtului@yahoo.com
Coordonate GPS: Lat. 47.2115 Long. 26.344
Mai multe imagini pe pagina de facebook a blogului:
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.733906196662049.1073741840.209415662444441&type=1
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.733906196662049.1073741840.209415662444441&type=1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu